Special / “Culea-Pană-Simion - apărare de beton”

Sport la Dunăre continuă povestea celor mai reprezentativi jucători ai echipei de pe malul Borcei. Astăzi, citim povestea unui cuplu: Culea, Pană, Simion care a format o echipă puternică între anii 1963 – 1978.

Cu cine aţi dori să începem prezentarea? Am putea începe cu Mitică Pană, pentru că a fost “căpitan de echipă”. Am putea începe cu Ion Simion, pentru că a fost preşedinte de club, sau cu Timică, jucător care nu a fost nici “căpitan” nici “preşedinte”. Dar indiferent cu care am începe, nu putem să-i scotem din sloganul cu care suporterii i-au iubit: “Culea-Pană-Simion - apărare de beton”.Culea a promovat după 24 de ani cu Celuloza în B

Eftimie(Timică) Culea s-a născut la 25 noiembrie 1946 în Călăraşi. A început să joace fotbal în 1961, la echipa de juniori a clubului Energia, iar din ediţia de campionat 1963/1964 va trece la celuloza Călăraşi unde, va lucra cu antrenorii Ştefan Măţaru, prof. Ion Merlan şi cu regretatul prof. Gornea. Printre coechipieri se aflau: Victor, Mustaţă, Arghiriadis, D-tru Farin, Buzanschi, Nuţu (Găbărie), Vasile Pis şi alţii. În perioada stagiului militar, a jucat fotbal la Victoria Vânju Mare. (Balşoi Vînj, cum glumim noi), echipă aflată în divizia C. După armată a revenit la Călăraşi, la Celuloza. Cu Celuloza a ratat o promovare în divizia C, după barajul jucat tur-retur cu echipa Stuful Tulcea. La finalul ediţiei 1967-1968, Celuloza termină pe locul 1 în seria est a campionatului regional şi promovează în divizia C, odată cu Unirea Mânăstirea şi Aurora Urziceni. La finalul campionatului 1972/1973, câştigând detaşat seria a V-a a diviziei C, Celuloza Călărași se număra printre componentele diviziei B, o revenire după 24 de ani.

În ediţia de campionat 1972-1973, Celuloza a marcat 49 de goluri, autorii lor fiind: Mihai Costea - 15 goluri, Gheorghe Alexandru (Sandu) - 11 goluri, Dumitru Pană - 6 goluri, Tudor I - 6 goluri, Ion Cioc - 4 goluri, Vasile Enache - 4 goluri, Eftimie Culea - 2 goluri, Ion Deacu - 1 gol. Timică a jucat la Celuloza, în divizia B, până la terminarea campionatului 1975/1976 şi la împlinirea vârstei de 30 de ani s-a retras lăsând loc numai amintirilor: “Culea-Pană-Simion - apărare de beton”. După ce s-a retras din fotbal, a lucrat ca revizor contabil.

„Drept recompensă, ne-au dus în Bulgaria, în excursie după ce am promovat„

Dumitru (Mitică) Pană, s-a născut le 28 martie 1946 în comuna Dorobanţu, Călăraşi. A început să joace fotbal în echipa “Semănătoarea”, din localitatea natală. A plecat, apoi, la şcoala de petrol-chimie de la Buşteni, unde a jucat fotbal în campionatul regional şi apoi, foarte puţin la Carpaţi Sinaia, pe atunci în divizia B. La terminarea şcolii, a revenit acasă, iar fotbal a jucat la Unirea Mânăstirea, unde jucau: Oprea, Cocuţa, Lili, Cojocaru, fraţii Ratcu …, iar antrenor era Vasile Cociotă. A plecat militar şi a jucat fotbal la “Meteorul Roşu” Oradea, în campionatul regional. A revenit din armată la Celuloza Călăraşi în 1968, unde l-a avut antrenor pe Joga Stere şi a jucat cu: : Sfetcu, Timică, Culea, Tătăranu, Voca, Calău, Iancu …

A urmat o perioadă în care a jucat la Ş. N. Olteniţa, echipă care tocmai promovase în divizia B, unde antrenori erau Vasile Copil şi Gigi Staicu, iar în echipă jucau: Florea, Alex. Ratcu, Gheorghe, Laurenţiu.

A fost transferat la Celuloza, pe atunci în divizia C, echipă cu care a promovat în divizia B şi „drept recompensă, ne-au dus în Bulgaria, în excursie„, îşi aminteşte Mitică. „Atunci a venit şi Simion din armată şi am format, împreună cu Timică, celebra linie de apărare Culea-Pană-Simion care a rămas în amintirea iubitorilor fotbalului„. „După plecarea lui Timică şi apoi a lui Simion, am continuat să joc până în 1978, iar după ce echipa a rerogradat din B, m-am lăsat. Eram căpitan de echipă şi, pe atunci jucau:Postelnicu, Robu, Onofrei, Tudor, Catană, Filimon, Pitiş, Sandu, Muşat, Mastu, Păpurică, C. Dan, Nicolae, George Ştefan, Enache, I. Dumitru, Victor Neagu„. După retragerea din fotbal, a fost funcţionar la Baza de Cereale Călăraşi.

Nea Simi din ‘64 mai joacă fotbal și acum

Ion Simion (Simi) s-a născut la 25 noiembrie 1946 la Călăraşi, în cartierul Mircea Vodă, acolo unde istoria fotbalului călărăşean aminteşte de … “Săgeata” era echipa celor care locuiau pe malul Iezerului, iar căpitanul echipei era Fane Corcodel. El era singurul care avea bocanci de fotbal, cu crampoane. Dar toţi, şi de la “Smeul” şi de la “Săgeata”, dăduseră bani şi cumpăraseră o cupă pe care au numi-o Cupa Volna (Minuş, Strătescu, Smeul) au “contribuit” cu jumătate din bani. Era fiu de negustor. A început fotbalul, ca junior, la Energia Călăraşi în 1964, iar din 1965, când Energia devine “Celuloza”, intră “pe mâna” antrenorului Joga Stere. A făcut armata la Turnu Severin, perioadă în care a jucat la echipa locală, Drobeta. A revenit la Celuloza Călăraşi în primăvara anului 1968, unde a jucat până în anul 1975. După ce s-a retras din fotbal, a lucrat la I.T.A., Vinalcool şi C.S.C. În anul 1985, când Dunărea va fi patronată de C.S.C. (Preşedinte de onoare al clubului “Oţelul” va fi directorul general al Întreprinderii de Antreprize de Construcţii Montaj Siderurgic Călăraşi, ing. Nicolae Bârcă), este numit vicepreşedinte executiv al clubului “Oţelul”. Şeful secţiei de fotbal a fost Ion Stoica. Antrenorul echipei, după plecarea lui Vladimir Marica, va fi prof. Dumitru Antonescu, iar Dunărea juca în divizia B. La finalul campionatului, va retrograda în divizia C. În anul 1986/1987, şeful secţiei de fotbal va fi ing. V. Olteanu, Simion păstrându-i funcţia la clubul “mamă - Oţelul”, iar echipa de fotbal se va numi Oţelul Călăraşi. Anul urmotor, se revine la denumirea de “Dunărea” şi, la finalul ediţiei 1987/1988, echipa va promova în divizia B. Ion Simion va lucra în această funcţie până în primăvara anului 1989, după celebrul meci Dunărea Călăraşi cu F.C.M. Caracal 2 - 1 (0 - 3 stabilit la “masa verde”). Era o victorie cu care se evita retrogradarea. Meciul a fost pierdut ca urmare a folosirii jucătorului C. Ştefan care se afla în stare de suspendare. Dintr-o eroare de evidenţă, dar şi din neatenţie, din proastă organizare, delegaţii de echipă schimbându-se des, C. Ştefan a primit avertisment la meciul cu Electroputere Craiova şi i s-a comunicat să nu joace meciul cu Metalul Mangalia. Şi nu a jucat. A jucat cu Chimia Râmnicu Vălcea şi a fost din nou avertizat. Cu acest avertisment, C. Ştefan realiza, de fapt, cumulul de avertismente şi nu trebuia să joace cu F.C.M. Caracal. Dar a jucat, echipa a căştigat meciul, dar l-a … pierdut la “masa verde”. Din acest moment, orice speranţă pentru salvarea de la retrogradare se spulberaseră. Măsurile luate de C.S.M. “Oţelul” au fost (astea apar în presă): - Ion Simion, vicepreşedintele C.S.M. Oţelul, cel care, practic, conducea echipa de fotbal, a fost înlăturat din funcţie; Traian Ivănescu, antrenor principal şi Mircea Banu au fost înlăturaţi de la conducerea tehnică a echipei; jucătorii Georgel Muşat şi Marian Florea au fost suspendaţi, de club, câte două etape; jucătorii Nelu Farin şi Constantin Ştefan au primit, din partea clubului, avertisment. Ion Simion nu s- a “rupt“ de fotbal, de clubul Dunărea. Mai ales după ieşirea la pensie, a lucrat cu grupe de copii şi juniori şi a mai jucat fotbal în mai multe întâlniri de old’s - boy, alături de foştii lui colegi.

Clik pe poză pentru a o vedea la rezoluție mare.