Liga 3 / Piatra de încercare
de Laurean Moțățăianu
Poate cel mai dezechilibrat meci din cele care implică echipe călărăşene. Nu se aseamănă nici cu cel de la Târgovişte, deşi aici vor fi implicate liderul şi “lanterna” clasamentului.
Dar dacă acolo sunt alfel de probleme, poate mai mult de psihic, la Călăraşi Dunărea - locul 3 după jocurile din turul campionatului - nu are decât varianta victoriei. Şi nu a unei victorii oarecare, ci a unei victorii concludente. Cum în meciul tur a fost 2-1 (1-0) pentru Dunărea Călăraşi, partidă jucată pe terenul sintetic din complexul Gloria Buzău, goluri marcate de V. Nicolae şi Bălan, greutatea meciului apare tocmai din eliminarea a două variante de final şi obligativitatea victoriei.
Nu vrem să fim prăpăstioşi, dar astefel de meciuri dezechilibrate au fost nu odată “piatră de încercare” pentru Dunărea. Şi numai două exemple, pot da de gândit antrenorilor şi jucătorilor noştri. În toamnă, Phöenix Ulmu, fără victorie (doar un egal) în 5 etape, a obţinut prima victorie la … Călăraşi.
Acum cîţiva ani, (ediţia 2001/2002) Portul Constanţa era pe ultimul loc cu “0” puncte şi numai 3 goluri după 12 etape, Dunărea cam tot pe locul 3. Nu se punea decât problema scorului victoriei noastre pe terenul din Constanţa. Şi a fost 2-0 pentru Portul, echipă care se va salva - din acel moment - de la retrogradare şi ne va bate şi la Călăraşi cu 1-0). Să mai amintim de jocurile cu Cetatea Tg. Neamţ, cu Foresta … La fel nu mai amintesc de Onix Rămnicu Sărat … Toate, dar absolut toate, au ca element comun neseriozitatea cu care a fost pregătit jocul şi felul în care jucătorii noştri şi-au tratat adversarii. Situaţii în care fotbalul nu te iartă, iar Dunărea trebuie ca odată şi odată să înveţe ceva! Iar esenţialul - niciun meci nu e câştigat dinainte, iar fiecare adversar are ambiţia lui.
Desigur, situaţia de acum este alta. Dunărea a avut o pregătire eşalonată pe 3 etape, din care etapa a doua a fost montană. Felul în care joacă echipa, relaţiile stabilite printr-o stabilitate relativ majoră a lotului, trebuie să nască ambiţii care să elimine din start o desconsiderare a posibilităţilor adversarului. Tocmai de asta am reamintit doar câteva episoade din istoria clubului pentru că totdeauna este ceva de învăţat. Echipa călărăşeană este tânără (media de vârstă: 21 ani şi 6 luni), bine închegată, pregătită - şi felul în care a terinat etapa a III-a de pregătire este un argument pentru un foarte posibil salt calitativ, mult aşteptat de suporterii călărăşeni.
Este o situaţie în care rolul antrenorilor, a conducerii clubului este copleşitor.